Am fost Librar pentru O Săptămână. Părerea Mea Despre Acest Job

Am fost librar și mi-am dat demisia. După vreo săptămână.

Să zicem doar că nu era pentru mine, deși…

Am vrut să fiu librar din atât de multe motive încât mi-e și mie greu de imaginat cum un om poate renunța la un job care pare atât de mișto din afară. Zilele trecute a intrat o fată în librărie și mi-a spus că mă invidiază pentru că, lucrând acolo, puteam să citesc foarte mult. Eu o invidiam pe ea că probabil avea timp de citit.

Nu știu cum e prin alte părți, dar în librăriile Humanitas, angajații nu au voie să citească. Dar e și normal, ai putea spune tu, din exterior. Eu zic că nu-i. Pentru că am fost pusă în situația de-a vorbi unei cliente despre un autor care urma să vină în librărie și n-am știut să zic nimic despre cartea lui. Pentru că, deși mi-ar fi plăcut să-i fi citit cartea, nu am avut timp de asta. M-am ales cu o privire mustrătoare. E drept, oamenii au impresia că asta fac librarii toată ziua: citesc și fac recomandări. De fapt, cam asta am crezut și eu și nici prin cap nu mi-a trecut să-ntreb un om care lucrează într-o librărie cum stau lucrurile.

Deci nu, dacă iubești cărțile și vrei să ai timp de citit, nu-i musai să fii librar. Sunt job-uri mai simple și mai bine plătite de atât. Iar pentru mine era de-a dreptul frustrant că eram toată ziua cu mâinile pe cărți, dar n-aveam timp și nici voie să le răsfoiesc măcar. După opt ore de alergat prin librărie și alte două, trei sau patru la facultate, după caz, nu mai aveam niciodată dispoziția necesară de citit. Și era trist…

Dacă vrei să fii librar în România trebuie să știi că:

• ești plătit incredibil de prost, cam cât un vânzător de alimentară (salariul la Humanitas, de exemplu, e de 900 de lei pentru programul de 8 ore pe zi);
• nu o să prea ai timp pentru tine pentru că lucrezi opt ore cu oamenii și ajungi acasă obosit și stresat;
• o să lucrezi în weekend și de sărbători, uneori până seara târziu;
• oamenii o să se aștepte de la tine să știi totul și să le rezolvi orice problemă;
• ești doar un  vânzător, de fapt.

Nu vreau să par incredibil de negativistă. Să zicem că postul de librar nu-i pentru mine, deși mi-am dorit din suflet să ajung acolo și să țin cu dinții de el. Sau poate că a fost un fel de bad timing, având în vedere că sunt studentă încă. Sunt conștientă că există job-uri mult mai rele de-atât, dar, în eventualitatea în care vreun iubitor de cărți dă peste textul ăsta, îl sfătuiesc să se gândească de două ori. Nu-i atât de boem pe cum ai crede când visezi cu ochii deschiși.